Cortina de sticla

Guvernanţii români de după ’ 89 au scăpat de cel mai primejdios adversar: economistul american Milton Friedman a decedat în California, departe de vacarmul tranziţiei est-europene spre capitalism.

„Milioane de proprietari! Nu lăsaţi guvernelor şansa de a vă corupe din nou!”, s-a pronunţat laureatul premiului Nobel, la Praga, în 1990, invitat de preşedintele Cehiei de astăzi, domnul Vaclav Klaus, pe atunci prim-ministru al Cehoslovaciei.

În consecinţă, prin decret al guvernului, 75% din capitalul aflat în proprietatea statului au fost transferate în proprietatea cetăţenilor cehoslovaci, majori la data apariţiei legii, mai întâi sub formă de vouchers (titluri de valoare) şi, apoi, sub formă de acţiuni plasate opţional.

Operaţiunea, desfăşurată în doar 11 luni, s-a dovedit de o coerenţă remarcabilă şi datorită obligaţiei asumate de presă de a defini conceptele de operare si de a urmări, zilnic, evoluţia opţiunilor cetăţenilor.

Spre exemplu, capitalul uzinelor Skoda a fost transferat mai întâi în proprietatea cetăţenilor cehi, deveniţi acţionari, şi după aceea, Porsche a intervenit cu un adaos de capital de 6 miliarde mărci, devenind acţionar majoritar cu 67%.

Pe scurt, nimănui nu i-a trecut prin minte în ţara aceea să-şi vândă avuţia naţională.

În România, totul s-a petrecut pe dos. Tulburările şi disensiunile anului 1990 au reuşit, cu premeditare, să lase în plan secund disputele privind trecerea la o economie funcţională de piaţă.

Presa şi, mai ales, televiziunea, a contribuit cu vârf şi îndesat la mistificarea conceptelor de operare, la intoxicarea cetăţenilor şi la susţinerea unei operaţiuni bine dirijate, de deposedare a românilor de un drept economic fundamental: dreptul de proprietate (art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului).

Averea întregului popor, proprietate colectivă, a fost transferată statului, prin Legea 15 / 1990.

Adică tocmai pe dos.

Odată cu scamatoria transformării întreprinderilor socialiste în societăţi comerciale şi regii autonome cu capital de stat, o cortină de sticlă a căzut între România şi celelalte ţări foste comuniste, în primul rând, Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria. Un embargou susţinut sistematic privind evoluţia transformărilor petrecute în ţările care au constituit ulterior grupul de la Visegrad a contribuit la pasivitatea opiniei publice.

Impardonabilă a fost poziţia unor lideri sindicali ai vremii care au cedat acest drept fundamental în mâna unor guverne care s-au dovedit, inevitabil, corupte.

Cu toate acestea, românii nu au dus lipsă de conştiinţe lucide, economişti de renume, care nu au făcut concesii dispozitivului politic al momentului, înghesuit la borcanul cu miere de câteva sute de miliarde de dolari.

În 1990, regretatul Viorel Sologean publica în ziarul Adevărul un proiect de privatizare al economiei româneşti, semnat de doctorul în finanţe Constantin Cojocaru, care a rămas cunoscut ca „varianta Cojocaru”, un program ce a precedat cu câteva săptămâni măsurile guvernului Klaus.

În vara aceluiaşi an, senatorul Otto Webber a organizat o întâlnire care ar fi putut deveni istorică pentru transformarea rapidă a economiei româneşti într-o alternativă democratică şi prosperă.

Profesorul Anghel Rugină, şeful catedrei de economie de la Universitatea din Boston, şi doctorul în finanţe, Constantin Cojocaru, specializat la Chicago, au reuşit, după o dispută dramatică de mai multe ore, să contureze un proiect complementar de abordare a unei reforme radicale în perspectiva unui deceniu de dezvoltare dinamică.

„Costică, prin varianta ta şi moneda mea ( leul-aur), România va deveni un actor principal în Europa” a consemnat regretatul Otto Webber spusele lui Anghel Rugină.

De altfel, duşmanul guvernelor româneşti de după ’89, dar şi al Băncii Naţionale, Milton Friedman, intervenise încă din 1969 cu celebra sa axiomă „Inflaţia e produsul exclusiv al pieţei financiare”.

Domnul Mugur Isărescu, personalitatea inconturbabilă a leului, la început moale, foarte moale, şi ulterior denominat, declara recent: „Să mulţumim cartofului(!!), al cărui preţ stabil ne-a ajutat la stăpânirea inflaţiei.”

De altfel, consilierul său, domnul Adrian Vasilescu, a excelat în toţi aceşti ani printr-un limbaj perfect beletristic, bogat în metafore care nu pot explica nici dobânzile abracadabrante ale anilor’90, nici excesul de emisiune monetară în condiţiile prăbuşirii PIB-ului.

Din nefericire pentru români, Milton Friedman, Anghel Rugină şi Constantin Cojocaru au avut dreptate.

Guvernele postdecembriste nu numai că le-au ignorat eforturile teoretice dar au procedat, bineînţeles, în sensul contrar proiectelor şi prognozelor acestora.

Au vândut, asumându-şi în mod ilegitim calitatea de proprietari, 80% din capitalul românesc existent în 1990, cu 3% din valoarea lui, generând cel mai amplu fenomen de corupţie din istoria României.

Au concediat, sub pretextul re-structurării, peste 2 milioane de muncitori, mituiţi cu sume discutabile, risipind peste 2 miliarde de euro pentru aneantizarea unei forţe de muncă atât de necesară astăzi.

Au devalorizat munca şi capitalul cu dobânzi de referinţă absurde şi au permis tăierea şi vânzarea unui volum imens de active, sub formă de fier vechi, un concept de mare inspiraţie a prim-ministrului Petre Roman.

Astăzi, adevăraţii vinovaţi şi trădători se ascund în spatele unor anchete televizate care vor sugera stimaţilor telespectatori că ţara e împânzită de agenţi bulgari.

O nouă cortină de sticlă coboară voios, spre deliciul galeriei, peste conştiinţa pensionară a unei naţiuni obosite.

Salon de proiecte pentru absorbţia fondurilor europene

T E L E G R A F Sambata, 09 Iunie 2007

Ionela HALCIUC (ionela.halciuc@telegrafonline.ro)

Deputatul independent de Constanţa Dan Mocănescu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că în perioada 4-10 iulie va avea loc, la Constanţa, salonul de proiecte pentru absorbţia fondurilor europene, unde Constanţa va participa cu peste 50 de proiecte. În cadrul evenimentului va fi organizată o serie de seminarii internaţionale pe tema absorbţiei fondurilor europene.
Deputatul a mai spus că la Năvodari va fi înfiinţat Centrul de excelenţă “Lifelong learning - Laboratoarele Mării Negre“, care va funcţiona ca un centru de consultanţă pentru cetăţeni.
“Vom încerca pentru cetăţeni să solicităm fonduri europene, să oferim consultanţă celor care vor să demareze proiecte care au ca obiect atragerea fondurilor structurale. Administraţiile locale trebuie să înţeleagă că în procesul post aderare, consultanţa este gratuită“, a declarat Mocănescu.
El a mai spus că România este singura ţară din UE care nu respectă drepturile angajaţilor.

Societate Civila

EUROLINK – Casa Europei, reprezentantul Federaţiei Internaţionale a Caselor Europei în România, a deschis o serie de dezbateri asupra principalelor teme impuse pe agenda publică de aderarea României la Uniunea Europeană.

Reprezentanţi ai statului, mediului de afaceri şi ai societăţii civile au ocazia să se reunească şi să-şi comunice propriile puncte de vedere şi informaţii legate de starea şi evoluţia societăţii româneşti în raport cu standardele şi priorităţile europene.

Aceste seminarii de conştientizare sunt justificate de frecventele disfuncţii hilare şi grave, explicabile prin lipsa unei comunicări susţinute şi pasivitatea majorităţii.

In calitate de co-organizator, deputatul Dan Mocănescu a încurajat acţiunile parteneriale care să permită o reformare coerentă şi funcţională.

• 23 noiembrie 2006, Palatul Parlamentului, Bucureşti

ZIUA EUROPEANĂ A CONCURENŢEI ŞI COMPETITIVITĂŢII ÎN ROMÂNIA – ediţia a II-a

• eveniment organizat de EUROLINK – Casa Europei, sub egida Platformei CEFTAC

http://www.houseofeurope.ro/ZiuaConcurentei.htm

• 18 mai 2006, Palatul Parlamentului, Bucureşti

GALA PLATFORMEI CEFTAC: „Impactul Socio-Economic al Integrării României în cadrul Noii Pieţe Unice Europene”

Partener Oficial: Comisia pentru Muncă şi Protecţie Socială – Camera Deputaţilor

• coordonator organizatoric EUROLINK – Casa Europei

www.HouseofEurope.ro/GalaCEFTAC.htm

• 8 mai 2006, Biblioteca Judeţeană, Constanţa

Cum să ne pregătim în vederea integrării în Piaţa Unică şi pentru a utiliza Fondurile de Pre-Aderare şi Fondurile Structurale? ,

în cadrul ciclului: Sesiuni de Informare şi Training
- coordonator organizatoric EUROLINK – Casa Europei
www.HouseofEurope.ro/sesiune.htm

• 3-4 noiembrie 2005, Centrul Internaţional de Conferinţe al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Bucureşti

ZILELE CONCURENŢEI şi COMPETITIVITĂŢII în România – primul eveniment românesc dedicat integral relaţiei concurenţă-competitivitate – consumatori pe noua piaţă unică europeană

Partener Oficial: Comisia pentru Muncă şi Protecţie Socială – Camera Deputaţilor

• coordonator organizatoric EUROLINK – Casa Europei

www.HouseofEurope.ro/ZileleConcurentei.htm

• 19-21 mai 2005, Hotel SunQuest-Mamaia

Seminar European de Training:

„Concurenţa în turism şi în serviciile complementare sectorului turistic în perspectiva integrării economiei româneşti în Piaţa Unică Europeană”

- coordonator organizatoric EUROLINK – Casa Europei
www.HouseofEurope.ro/Mamaia.htm

• 7 martie 2005, Palatul Cotroceni, Bucureşti

Seminar European: „Perspective şi responsabilităţi ale mediului de afaceri românesc înaintea aderării României la Uniunea Europeană”

• coordonator organizatoric EUROLINK – Casa Europei

www.HouseofEurope.ro/CEFTAC.engl.htm

Alte evenimente:

• 26 octombrie 2006, Palatul Parlamentului, Bucureşti

„POPULAŢIA ŞI DEZVOLTAREA – Un binom esenţial pentru viitorul României”

- organizatori: Camera Deputaţilor şi Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA)

• 1 iunie 2006, Palatul Parlamentului, Bucureşti

Conferinţa de presă: „Consiliul Copiilor – SPUNE”

organizatori: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copiilor & Camera Deputaţilor

Muncă şi capital

Realităţile reprezentate de cei doi termeni din titlul acestui articol constituie pilonii fundamentali ai economiei moderne. Studiind atitudinea faţă de aceşti termeni a “formatorilor” de opinii şi politici economice, vom putea să înţelegem mai bine atât drumul parcurs de economia românească în ultimii 17 ani, cât şi adevăratele probleme cu care urmează să se confrunte această economie în procesul integrării ei în economia europeană.

Unul dintre “formatorii” de opinie, domnul Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, scria, recent, că “munca în sine nu are valoare”. Ca să ne arate că ne-a pus în faţa adevărului absolut, domnul Vasilescu ne invită să răspundem la întrebarea: “Cui i-ar folosi câţiva munţi de produse, rod al unei munci îndârjite, dacă aceste produse nu-şi găsesc, pe piaţă, nevoi certe şi preţuri bune?”. Sigur, pentru cei cărora le plac mai mult cuvintele decât realităţile, întrebarea domnului consilier are un singur răspuns: nimănui. În realitate, oamenii nu muncesc de dragul muncii, nu produc de dragul producţiei. Prin muncă, oamenii realizează produse de care au nevoie, pe care doresc să le consume, direct, sau pe care doresc să le vândă, pentru a încasa bani cu care să cumpere produse pe care să le consume, ş.a.m.d. Pe piaţă, prin mecanismul legii cererii şi ofertei, produsele realizate cu aceeaşi cantitate de muncă pot avea preţuri diferite şi, deci, valori diferite.

Asta nu înseamnă că munca nu are valoare, ci numai că aceeaşi cantitate de muncă poate avea valori diferite. Atât.

La fel stau lucrurile şi cu capitalurile. Cui i-ar folosi câteva camioane pline cu dolari, parcate în curtea Băncii Naţionale a României? Ar produce acei bani vreo valoare, zăcând în camioane sigilate? Evident, nu ar produce nici o valoare. La fel cum nu ar produce nici o valoare Combinatul Siderurgic de la Galaţi, atâta timp cât porţile lui ar fi sigilate şi utilajele şi echipamentele n-ar fi puse în mişcare de către muncitori.

Mai mult chiar. Munca poate, singură, fără prezenţa capitalului, să producă valoare. Exemplu: un individ culege fructe din pădure pe care le vinde le piaţă, încasând o sumă de bani, o valoare. Capitalul singur, fără prezenţa muncii, nu poate produce nici un “gram” de valoare. În plus, nu există capital real – construcţii, echipamente, utilaje, etc. – la realizarea căruia să nu fi participat munca. În ştiinţa economică, dilema oului şi a găinii a fost demult şi definitiv rezolvată în favoarea găinii, a muncii.

În ştiinţa economică, nu însă şi în politica economică românească postdecembristă. Aici, munca a fost devalorizată, dispreţuită şi batjocorită, în asemenea hal, încât cea mai mare parte a forţei de muncă a fost trimisă la pensie sau aruncată peste graniţe.

În schimb, a fost ridicat în slăvi, fiind prezentat ca înger salvator al naţiunii, capitalul bănesc, dar numai cel de altă naţionalitate decât cea românească. “Infuzia” de capital bănesc străin a devenit obsesia politicii economice româneşti.

Formatorii de opinie în domeniu au stabilit, mai întâi, că tot capitalul real românesc acumulat până în 1989 – construcţii, uzine, fabrici, utilaje, echipamente, etc. – reprezintă “mormane de fiare vechi”, care nu pot fi “revitalizate” decât printr-o masivă “infuzie” de capital bănesc străin. La început, românilor li s-a spus că, prin această “infuzie”, fabricile vor fi modernizate şi retehnologizate, adică va creşte valoarea capitalului real utilizat în România. Până la urmă, infimele sume băneşti încasate de statul român prin înstrăinarea capitalului real au fost cheltuite pentru plata salariilor şi dobânzilor. “Infuzia” de capital bănesc străin s-a metamorfozat în fond de consum, evaporându-se complet. După ce au fost vândute pe nimic, cele mai multe “mormane de fiare vechi” au devenit foarte profitabile pentru noii lor proprietari. Altele, în loc să fie modernizate şi retehnologizate, au fost demolate şi vândute ca fier vechi şi materiale de construcţie.

Devalorizarea şi dispreţuirea muncii s-a răzbunat în pierderea capitalului, prin distrugere şi înstrăinare. Sinteza celor două procese: aruncarea naţiunii române în prăpastia sărăciei. O naţiune care se pregăteşte să intre în hora surorilor ei europene după ce a fost adusă în situaţia de a avea: 6 milioane de pensionari; 4 milioane de salariaţi; 3 milioane de dezrădăcinaţi; o datorie externă de aproape 30 miliarde de euro; 80% din capitalul naţional trecut în proprietatea străinilor; corespunzător, 80% din PIB-ul anual transformat în profit pentru noii proprietari ai capitalului; 88% din tânăra generaţie gata să-şi părăsească ţara în cătarea unui loc mai propice pentru viaţa lor pământească.

Consilier Dr. Constantin Cojocaru

Prima zi...

Acesta este formatul actual al blogului.

Nu este posibilă diminuarea rolului Parlamentului ca instituţie

T E L E G R A F

Deputatul independent de Constanţa, Dan Mocănescu a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că este inadmisibil ca parlamentarii români să fie catalogaţi drept hoţi, tîlhari sau oligarhi. El s-a referit în special la acei parlamentari care, prin natura carierei lor, sînt oameni cu o înaltă calificare profesională. “Parlamentul reprezintă prin vot dorinţa populaţiei, iar diminuarea rolului Parlamentului ca instituţie nu este posibilă. Avem de-a face cu elite profesionale, nu cu oameni luaţi de la cîrciumă“, a declarat Mocănescu. Referitor la acţiunile din ultima perioadă ale preşedintelui suspendat Traian Băsescu, Mocănescu a declarat că mizează pe schimbarea sa în bine, cu toate că are îndoieli. “Nu ştiu ce este în capul acestui om. Mă întreb însă cui îi foloseşte această diminuare a imaginii Parlamentului şi ce raţiuni au stat la baza acestei dispute cu legislativul“, a adăugat Mocănescu. Parlamentarul a mai spus că în Constanţa va avea loc un salon de proiecte în vederea absorbţiei fondurilor europene. “Pentru Constanţa am constatat că există o iniţiativă pentru construirea de creşe şi grădiniţe. Voi încerca să port o discuţie cu reprezentanţii municipalităţii în vederea construirii unui campus şcolar preuniversitar. Acest proiect presupune construirea de grădiniţe, creşe, şcoli, internate şi tot ce mai presupune un campus şcolar. Sper ca anul viitor, în această perioadă, campusul să fie dat în folosinţă parţial“, a mai declarat Mocănescu.

Proiect de lege pentru protejarea specialiştilor

T E L E G R A F 31 Martie 2007

Deputatul independent, Dan Mocănescu, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că pregăteşte un proiect de lege care vizează nomenclatorul funcţiilor politice. “Acest proiect urmăreşte stabilirea funcţiilor politice numite prin efectul puterii. Va fi o formă de protecţie a specialiştilor care ajung să ocupe anumite funcţii prin capacitatea lor şi nu pentru faptul că fac parte din anumite partide politice“, a declarat Mocănescu. Un alt proiect de lege, propus de deputatul constănţean, face referire la impozitul pe averea cetăţenilor, care ar trebui să fie proporţional cu agoniseala fiecăruia dintre noi. “În multe dintre ţările civilizate impozitul este proporţional cu averea, lucru care mi se pare absolut firesc. La noi nu se poate aproba o asemenea lege“, a mai spus Mocănescu, semnalînd faptul că România încă nu este pregătită să atragă fondurile europene care îi sînt alocate şi aceasta din pricina lipsei unui program operaţional. “Cred că ştiu mai bine specialiştii de la Bruxelles care ar trebui să fie programul operaţional al României.

Reprezentanţii administraţiilor publice locale se tem să apeleze la consultanţi din pricina experienţelor nu prea plăcute din perioada de preaderare“, a adăugat Mocănescu.

“Consiliul Judeţean Constanţa ar fi mai nimerit să gestioneze Aeroportul de la Kogălniceanu”

T E L E G R A F Sambata 17 Martie 2oo7

Deputatul independent Dan Mocănescu a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că aeroportul Mihail Kogălniceanu se confruntă cu o serie de probleme grave, care, în opinia sa, pornesc de la conducerea aeroportului.
Deputatul constănţean a declarat că în comparaţie cu aeroporturile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, cele care au fost trecute în administrarea Consiliilor Judeţene au rezultate mult mai bune, iar salariile angajaţilor sînt mai mari. “Consiliul Judeţean Constanţa ar fi mai nimerit să gestioneze aeroportul de la Kogălniceanu.
Nu cred că trebuie să ne reamintim că la Aeroportul Mihail Kogălniceanu sînt cele mai mari taxe“, a declarat Mocănescu. Parlamentarul a mai spus că turismul românesc are de suferit tocmai din pricina faptului că nu există în Constanţa soluţii comode de a ajunge în diferite destinaţii turistice.
“Nu de puţine ori, turiştii străini care optau pentru Constanţa întrebau cu se ce poate ajunge.
Noi nu avem drumuri bune, aeroportul din Constanţa are cele mai mari taxe, iar pentru a merge cu trenul trebuie să ai nervii tari“, a mai spus Mocănescu. În cadrul aceleiaşi conferinţe, Mocănescu a mai spus şi faptul că populaţia a fost dezinformată în legătură cu votul uninominal.
“Este o utopie gravă, pentru că indiferent pentru ce variantă de vot ai opta, rişti să dezamăgeşti populaţia. Termenul corect nu este vot uninominal, ci scrutin majoritar uninominal“, a spus Mocănescu. În opinia sa, nu există posibilitatea ca parlamentarii să fie aleşi de populaţie fără ca anterior să fie promovaţi pe liste de către partidele politice.

Judeţul Constanţa poate depăşi media naţională de absorbţie a fondurilor UE

T E L E G R A F Sambata, 24 Februarie 2007

Deputatul independent de Constanţa, Dan Mocănescu a declarat, ieri, că judeţul Constanţa are posibilitatea de a depăşi media pe ţară în ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare pe proiecte integrate. El a precizat că programele post aderare sînt în lucru la Consiliul Judeţean Constanţa (CJC).
„La Regiunea de Dezvoltare 2SE, din care face parte şi judeţul Constanţa, sumele alocate din fondurile comunitare sînt, din păcate, foarte mici. Toţi banii sînt la centru, unde programele operaţionale sînt pregătite şi ar fi normal ca, din iulie-august, fondurile să poată fi accesate”, a declarat Mocănescu. Deputatul constănţean are încredere în faptul că judeţul nostru va face o figură frumoasă la capitolul accesării fondurilor comunitare. „Mizez pe o colaborare fructuoasă a CJC cu primăriile din judeţ pentru ca, apoi, cu ajutorul consultanţei de specialitate, să se demareze cît mai multe proiecte comunitare. În cel mult o lună, CJC, primăriile şi instituţiile deconcentrate vor reuşi să configureze un program post aderare care să atragă cît mai multe fonduri către judeţ. Fac această afirmaţie cunoscînd preocupările în domeniu ale Consiliului Judeţean.
Anul trecut, programul de dezvoltare preaderare a fost foarte aproape de ceea ce se numeşte acum program post aderare”, a mai spus Mocănescu. El a afirmat că Primăriile trebuie să apeleze neapărat la consultanţă în realizarea proiectelor cu finanţare comunitară, în condiţiile în care costurile de consultanţă sînt eligibile şi vor fi plătite din sume comunitare.

Reamintim că Consiliul Judeţean Constanţa a venit în sprijinul autorităţilor locale finanţînd lucrările de încadastrare la nivel judeţean. Fără cadastru realizat la nivelul fiecărei autorităţi locale, proiectele pe programe integrate sau operaţionale nu pot fi eligibile. Pentru că autorităţile locale din judeţul Constanţa nu au, în mare parte, bugetele necesare pentru a susţine financiar încadastrarea teritoriilor proprii, la iniţiativa preşedintelui CJC, Nicuşor Constantinescu, Consiliul a alocat fonduri pentru realizarea unei lucrări majore de cadastru, care să vizeze întreg judeţul. Cu aceste fonduri, CJC va contracta o firmă specializată în lucrări de cadastru, care va cartografia computerizat, cu ajutorul unor aparate de zbor, întreg judeţul. Cadastrele sectoriale vor fi apoi remise fiecărei primării în parte, pentru a putea fi utilizate la realizarea proiectelor cu finanţare comunitară.

Parlamentarii constanteni se aliaza pentru accesarea fondurilor europene

T E L E G R A F

Pact pentru strategia post-aderarE

Dupa ce a aderat la Uniunea Europeana, Romania va beneficia de fonduri structurale si de coeziune, in vederea realizarii de proiecte importante ale administratiilor locale din toata tara. Sambata, la hotelul Ibis din Constanta, deputatul independent Dan Mocanescu a organizat o intalnire la care au fost invitati parlamentarii judetului Constanta.
Subiectul discutiilor a facut referire la modalitatea prin care reprezentantii constantenilor in Legislativul Romaniei pot ajuta la absorbtia fondurilor europene de catre administratiile locale din judet.
La intalnirea de sambata au participat Corneliu Dida, deputat al Partidului Social-Democrat, Andrian Mihei, deputat al Partidului National Liberal, Iusein Ibram, deputat al Uniunii Democrate Turce din Romania, Amet Aledin, deputat al Uniunii Democrate a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania si Dorel Constantin Onaca, senator al Partidului Democrat.
Dan Mocanescu a declarat ca intrunirea parlamentarilor din Constanta a fost organizata cu prilejul momentului in care Romania a devenit membra U.E., spunand, totodata, ca pentru o strategie post-aderare a judetului Constanta este necesara o relatie stransa intre parlamentarii constanteni. „Ar fi bine sa definitivam, intr-o luna sau doua, un proiect care contine programul post-aderare al judetului Constanta. Fiecarui judet in parte ii va reveni aproximativ un miliard de euro, ceea ce reprezinta o suma foarte mare”, a declarat Dan Mocanescu.
Deputatul Constantin Onaca a propus ca, pentru a ajuta administratiile locale, in vederea accesarii fondurilor europene, la urmatoarele intalniri sa fie prezenti si primarii localitatilor din judet, care sa vina cu proiecte eligibile. Parlamentarii au cazut de comun acord ca in Dobrogea trebuie sa se deruleze programe mai ales in domeniul turismului si al dezvoltarii economice a portului Constanta, cu atat mai mult cu cat orasul de la malul Marii Negre a devenit o poarta de acces la U.E. „Trebuie sa transformam Portul in centru financiar-bancar in acest domeniu.
De asemenea, turismul din Mamaia trebuie dezvoltat, sa existe mai multe hoteluri de cinci stele, trebuie investitii in infrastructura”, a declarat Andrian Mihei. Deputatul Corneliu Dida a precizat ca s-a reusit, cu interventii in Parlament, obtinerea a 3 milioane de lei pentru modernizarea Spitalului Judetean Constanta, insa mai este nevoie si de constructia soselei de coasta, precum si de realizarea numeroaselor proiecte propuse de Radu Mazare in Mamaia, care, de altfel, au nevoie de sustinere din partea senatorilor si deputatilor constanteni.