Deputatul Dan Mocanescu, noul presedinte al UCS. Bejan, inlaturat!

SPECIAL, Stirile din 19 Octombrie 2006

Congresul Uniunii Crestin-Sociale (UCS) l-a ales, ieri, pe deputatul Dan Mocanescu in functia de presedinte al partidului. Functia de secretar general ii va reveni lui Radu Munteanu. Desi Congresul a fost convocat cu aproximativ o luna in urma, deciziile de ieri reprezinta, practic, un efect al unui Congres convocat de Florin Bejan, pana ieri presedinte al UCS. Pe 15 octombrie, Bejan a strans cateva filiale ale partidului intr-un asa-zis congres si i-a dat afara din partid pe unii dintre membrii importanti ai partidului, precum Radu Munteanu si Dan Mocanescu. Potrivit lui Mocanescu, congresul lui Bejan a fost nestatutar pentru ca forurile de conducere abilitate nu au convocat filialele pentru 15 octombrie, ci pentru congresul de ieri. Deputatii Costel Ovidenie si Ion Stoica au fost alesi ieri de delegati in noul Birou Executiv Central al UCS.

Congresul Uniunii Crestin-Sociale (UCS) l-a ales, ieri, pe deputatul Dan Mocanescu presedinte al partidului. Functia de secretar general ii va reveni lui Radu Munteanu. Desi Congresul a fost convocat cu aproximativ o luna in urma, deciziile de ieri reprezinta, practic, un efect al unui Congres convocat de Florin Bejan, pana ieri presedinte al UCS. Pe 15 octombrie Bejan a strans cateva filiale ale partidului intr-un asa-zis Congres si i-a dat afara din partid pe unii dintre membrii importanti ai partidului, precum Radu Munteanu si Dan Mocanescu. La acea intalnire Bejan si-a asigurat sprijinul organizatiilor prezente si l-a numit, cu ajutorul filialelor, pe Marian Enache, secretar general al partidului. Potrivit lui Dan Mocanescu, Congresul lui Bejan a fost nestatutar pentru ca forurile de conducere abilitate nu au convocat filialele pentru 15 octombrie, ci pentru Congresul de ieri. Lui Mocanescu i s-au alaturat doar o parte dintre deputatii ce reprezinta UCS in Parlament. Parlamentarii Costel Ovidenie si Ion Stoica au fost alesi ieri de delegati in noul Birou Executiv Central al UCS. Iata ce a mai declarat Mocanescu:
Rep: Domnule Mocanescu ce se va intampla cu partidul in urmatoarea perioada?
Partidul va capata in urmatoarea perioada o capacitate fireasca de exprimare. Prin protocolul semnat cu Alianta, unii au inteles ca trebuie sa taca pentru a nu-i supara pe reprezentantii Aliantei PNL-PD. Fapt ce este neavenit pentru ca noi avem un protocol care se refera doar la colaborarea parlamentara. Insa, au fost unii care si-au dorit prezervarea functiilor obtinute in diverse institutii si au inteles ca trebuie sa fie obedienti fata de Alianta, ceea ce a creat o contradictie. Prin tacere nu putem sa dam curs aspiratiilor noastre.
Rep: Cum comentati atitudinea domnului Bejan?
Spre deosebire de felul in care m-au tratat si ne-au tratat, noi nu o sa dam nici un fel de replica. Singura preocupare pe care am avut-o era aceea de a respecta legea si statutul partidului in vederea aducerii organizatiilor valide la Congres, in contextul mutatiilor din lumea sindicala si politica.
In intelepiciunea lui, acest Congres a prezervat locuri in Biroul Executiv inclusiv pentru aceia care au inteles sa-si apere pozitiile de simbriasi la stat, procedand in felul acesta.
Rep: Anticipati o eventuala reconciliere?
Sunt convins ca noua Confederatie a Muncii va lua o atitudine fata de un partid care pretinde ca apara interesele salariatilor. Sunt convins ca exista o solutie mult mai lucida.
Este usor de vazut daca prevederile statutului sunt sau nu respectate. La noi portile sunt deschise, atitudinea noastra este pozitiva. Oricand amplasata intr-un context, aceasta disociere poate fi eliminata.

Rep: Cum vedeti miscarea razvratitilor?
Cred ca este un gest care a tinut de oportunism, un gest ce viza pastrarea functiei de secretar de stat. Deci, gestul lor nu face decat sa prezerve actuala situatie cu Alianta D.A.

Intelegerea cu PNTCD mai poate fi salvata
Mocanescu a mai precizat ca Protocolul cu PPCD (PNTCD) nu este rupt si ca spera ca intelegerea parafata de cele doua partide sa prinda din nou contur. Insa Mocanescu a subliniat ca mai intai partidul condus de Gheorghe Ciuhandu trebuie sa-si rezolve problema de la tribunal care vizeaza revenirea la denumirea de PNTCD.

Alexandru Mihai

Despăgubiri fără discriminări

Mass-media româneşti s-au întrecut în a aduce la cunoştinţa clienţilor lor vestea că moştenitorii a doi dintre marii capitalişti ai României antebelice au fost despăgubiţi de statul român postdecembrist pentru capitalurile de care cei în cauză fuseseră deposedaţi de statul român condus de comunişti. Este vorba de Nicolae Malaxa şi Max Auschnit, proprietari, printre altele, ai cunoscutelor întreprinderi bucureştene “23 August”, rebotezată “FAUR S.A.” şi “Republica”, precum şi Combinatul Siderurgic Reşiţa. Am aflat, astfel, că moştenitorii lui Malaxa au primit despăgubiri în valoare de 308,6 milioane de euro, iar cei ai lui Auschnit de 10,5 milioane de euro. Deocamdată, deoarece cererile de despăgubire sunt mult mai mari.

Despăgubirile s-au acordat în conformitate cu prevederile Legii nr. 247/2005. Prin această lege a fost creat “Fondul Proprietatea”, o societate de investiţii, al cărei capital este constituit din acţiuni la societăţile comerciale create prin legea 15/1990 – din fostele întreprinderi socialiste de stat. Cei ale căror capitaluri, sau alte bunuri, au fost naţionalizate de statul comunist şi, din diverse motive, nu mai pot primi acele bunuri în natură, primesc “titluri de despăgubire”, care urmează a fi schimbate pe “acţiuni” emise de Fond.

Sincer, mă aşteptam ca evenimentul la care mă refer să genereze o avalanşă de intervenţii din partea politicienilor, analiştilor şi comentatorilor noştri. Din păcate, în afară de ştiri şi câteva interviuri, n-am putut remarca decât două luări de poziţie mai de substanţă. Este vorba de articolul “AVAS, la puşcărie!” publicat de ziarul Bursa, în ediţia sa din 6 octombrie a.c. şi de editorialul “Paradoxurile retrocedării” semnat de Ion Cristoiu în ediţia din 4 octombrie a.c. a cotidianului “Jurnalul Naţional”.

Specialiştii de la “Bursa” constată, şocaţi, că în anii 2003 şi 2004, statul român, prin AVAS, a “privatizat”, adică a vândut cele trei mari uzine contra sumei de … 2,3 milioane de euro. Acum, în anul 2006, tot statul român, tot prin AVAS, acordă despăgubiri moştenitorilor lui Malaxa şi Auschnit, tot pentru cele trei uzine, în valoare de 319 milioane de euro. Negăsind nici o altă explicaţie logică pentru uriaşa diferenţă dintre cele două sume, cei doi semnatari ai articolului din „Bursa” ajung la concluzia că nu rămâne în picioare decât … şpaga, motiv pentru care cer aplicarea sentinţei din titlul articolului lor: AVAS, la puşcărie!

Sentinţă cu care nu pot fi decât de acord. Cu două precizări, sau adăugiri.

În primul rând, trebuie subliniat faptul că suma de 319 milioane de euro pretinsă de moştenitorii foştilor proprietari se referă la valoarea pe care cele trei uzine o aveau în anul 1948, la data raptului comunist, când capitalul în cauză a fost trecut, samavolnic, din proprietatea privată a familiilor Malaxa şi Auschnit în “proprietatea comună” a cetăţenilor României. Pe hârtie. În realitate, drepturile de proprietate n-au fost exercitate de cetăţenii României, ci de clica de nomenclaturişti comunişti instalată la conducerea statului român de tancurile sovietice.

În anul 1990, la data raptului postdecembrist, când capitalul celor trei uzine a fost trecut din proprietatea comună a cetăţenilor României, în proprietatea privată a statului român, valoarea acestui capital era de peste un miliard de euro. Diferenţa provine din veniturile create de cele şase milioane de familii de români în perioada 1948-1989, investite în cele trei uzine.

Paguba nu este de numai 316,8 milioane de euro, ci mult mai mare. La nivelul întregii economii naţionale, paguba, adică raportul între valoarea capitalului naţional “privatizat” prin legea 15/1990 şi preţul la care acest capital a fost vândut este uriaşă. Am dat peste 400 de miliarde de euro şi am luat 14 miliarde. Datele se găsesc în Anuarele Statistice ale României şi în rapoartele ARIS.

În al doilea rând, vom trăi şi vom vedea … că AVAS-ul, cu sau fără şpagă, a acţionat conform legii. Şi atunci când a evaluat despăgubirile, şi atunci când a stabilit valoarea “de piaţă” a celor trei uzine la suma de 2,3 milioane de euro. Cu ajutorul legilor, al inflaţiei şi al administratorilor iresponsabili, cele trei uzine au fost “aduse” în situaţia de a nu mai produce, de a nu mai avea “valoare de piaţă”. Adevăraţii mari vinovaţi trebuie căutaţi în altă parte. Funcţionarii de la AVAS au acţionat ca simpli ciocli. Criminalii au grade mult mai înalte. Locurile lor de muncă trebuie căutate prin marile “palate” ale statului nostru postdecembrist: Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului, Palatul Victoria, Palatul BNR.

Citând rapoarte confidenţiale ale Ambasadei Regatului Unit la Bucureşti, din perioada interbelică, domnul Cristoiu ne reaminteşte că Nicolae Malaxa şi-a clădit imensa avere prin “afaceri” nu tocmai curate făcute cu statul român, prin corupţie. La aflarea veştii despre despăgubirile primite de moştenitorii lui Malaxa, Ion Cristoiu se întreabă dacă mai are vreun rost să ne gândim la o eventuală confiscare a averilor acumulate “în stilul lui Malaxa” de către “rechinii postdecembrişti”. Cândva, moştenitorii lor vor pretinde despăgubiri. Vor avea un precedent.

Aş vrea să-l asigur pe domnul Cristoiu, şi pe alţii ca el, că există o soluţie care elimină o astfel de perspectivă. Nu este neapărat necesar ca “rechinii” postdecembrişti să fie arestaţi şi să li se confişte averile obţinute prin “privatizare”. Există o soluţie mai “aristocratică”. Ea constă în redistribuire, prin sistemul de impozitare. Sistem care rămâne sub autoritatea statului român şi după integrarea în UE. Printr-un impozit progresiv pe avere, “rechinii” pot fi puşi să muncească, iar o parte din veniturile realizate de ei cu capitalul “privatizat” poate fi folosită pentru despăgubirea milioanelor de familii de români deposedate prin “privatizare”.

Despăgubirea moştenitorilor lui Malaxa şi Auschnit este corectă şi necesară. La fel de corectă şi necesară este, însă, şi despăgubirea moştenitorilor milioanelor de Ion şi Gheorghe, care au muncit o jumătate de secol pentru a acumula avuţia “privatizată” de “rechinii” postdecembrişti. Despăgubiri da, dar fără discriminări.

Consilier Dr. Constantin Cojocaru